SEX AND THE CITY

*Every boyfriendfriend I've had wants me to change something. Change your job, change your friends, change your attitude... The only thing I change is boyfriends.

*I wanted a man who'd commit, not a man who was committed. Apparently we have to be more specific.

*You can't make friends with a squirrel. Squirrels are just rats with cuter outfits.

*Relationships have been on the decline ever since women came out of the cave, looked around and said, "this isn't so bad."

*Man may have discovered fire, but women discovered how to play with it.

Arta de a barfi.

Avem toti opinii, apparent legitime, despre toti si toate cele dimprejur. Voluntariem in orice conversatie pareri, fiecare refera cu aplomb despre cele stiute si mai ales nestiute. Aud rar pe cate cineva declinand invitatia de a opinia pe o tema. Rar, rar de tot se strecoara “nu stiu” sau “nu ma pricep ca sa pot comenta”.

Cumva, bizar si multivalent, toata lumea stie sa califice pe oricine si orice. Usurinta de a pune etichete celorlalti ne face nu numai destructivi, dar si faimosi intr-ale intrigii.

Nu ma indoiesc ca ati observat si voi : cand ceri o parere primesti o critica. La intrebarea “Ce parere ai despre…?” – fie ca se refera la un loc, obicei, persoana sau obiect – raspunsul spontan contine macar o negatie, o contestatie. In cazurile rare si fericite primesti un raspuns incurajator, pozitiv, dupa care urmeaza inevitabil virgula rostirii si conjunctia adversative “dar” : “Imi place, dar…” si urmeaza o insusire de critici pe care nici macar curtoazia nu le reprima.Aplecarea noastra spre critica, vehementa negativa, cinismul si voluptatea de a desfiinta pe oricine si orice vin probabil din lipsa vocatiei de a construi frumos si durabil. Ocupatiile noastre de baza sunt acelea de a contesta si barfi.

3.189 km

Timpul trece. Chiar si atunci cand pare imposibil. Chiar si atunci cand fiecare bataie a ceasului doare la fel ca pulsul sangelui sub o vanataie. Trece neregulat, cu rataciri ciudate si pauze taraganate, dar trece. Chiar si pentru mine.

6 miliarde

In acest moment, sunt 6.470.818.671 de persoane in lume.Unii dintre acestia traiesc in spaima.Altii se intorc acasa.Unii spun minciuni doar pentru a trece ziua mai usor.Altii se infrunta chiar acum cu adevarul.Unii sunt raufacatori, in razboi cu binele.Iar altii sunt binevoitori, luptand impotriva raului.Sase miliarde de oameni in lume.Sase miliarde de suflete.Si cateodata, tot ce ai nevoie este unul.

M is for Michael

In our darkest hour, in my deepest despair, in my trials and my tripulations, through our doubts and frustrations, in my violence, in my turbulence, through my fear and my confessions, in my anguish and my pain, through my joy and my sorrow in the promise of another tomorrow, I'll never let you part for you`re always in my heart!

Arta de a fi singur.

Tristetea oamenilor singuri ma face sa zambesc neincrezator. Si ma revolta compasiunea manifesta si incurajararile deferente ale cuplurilor care incearca sa-i panseze pe cei fara partener.
Va invit sa nu-I mai compatimiti pe cei lipsiti de partener! Au privilegiul de a trai dupa propriile repere, de a-si trasa – si pentru termen lung, si pentru maine – harta propriilor capricii si indeletniciri. Ies din casa doar daca au chef. Si se dezlipesc de telefonul mobil fara grija ca ar putea rata vreun apel la ajutor. Se intalnesc doar cu cei care le plac.
Un om singur n-are program facut de altcineva, nu are lecturi recomandate si vede doar filmele care se muleaza pe propriile preferinte.
Oamenii singuri au libertatea de a se manifesta la orice moment fara ingradirea la care obliga o alta prezenta langa tine. N-au decat grija propriei sanatati si nu-i preocupa starea de bine a altcuiva. Sunt lipsiti de nevoia de a inventa scuze, explicatii sau argumente pentru evadari le care, pe bune, e indreptatit fiecare din cand in cand.
Oamenii singuri sunt lipsiti de povara de a asculta (si) neimplinirile celuilalt de peste zi si le pot pur si simplu digera in liniste pe ale lor. Isi pot desena zilele de vacanta peregriniand pe strazi fara imboldul jumatatii emancipate de a strabate muzee si isi permit luxul de a lenevi indelung dimineata.
S-apoi sa fii singur inseamna oportunitatea de a fi liber sa fii insotit de cine vrei tu la orice moment. Caci altfel locul de langa tine e ocupat si nu-ti ramane decat regretul de a fi observat un “candidat eligibil”, mai semet decat cel ce te insoteste si care aluneca gratios catre altcineva… care in mod inspirat a ales sa se pastreze disponibil.
Exista asadar o pledoarie cu multe argumente seducatoare pentru singuratici sau insingurati. Au mai multe libertati si mai putine constrangeri ermetice. Au tot timpul pentru ei si doar atata atentie cata au chef pentru altcineva. Pot tacea sau vorbi, pot sta sau pleca, pot lua sau refuza, pot oferi sau uita…pot ce vor ei, cand vor sa poata.